Reforma de reformulare a hărții administrative a Republicii Moldova prin mecanismul de amalgamare voluntară și reducerea numărului de primării beneficiază de un suport fragil, dar majoritar în rândul populației. Datele celui mai recent Barometru iData, lansat pentru luna mai 2026, indică faptul că aproape jumătate dintre cetățeni privesc favorabil comasarea localităților mici, considerând-o o soluție pentru eficientizarea aparatului birocratic local, în timp ce o parte semnificativă a societății rămâne sceptică, temându-se de pierderea identității comunitare.
Conform structurii sociologice a sondajului, opțiunea pro-reformă întrunește un cumul de 49,5%. Mai exact, 28% dintre respondenți declară că susțin în totalitate procesul de amalgamare, în timp ce 21,5% au o atitudine mai nuanțată, afirmând că „mai degrabă susțin” această inițiativă. La polul opus, tabăra criticilor însumează 42,3% din eșantion, fiind compusă din 28,3% care se opun radical ideii și 14% care sunt „mai degrabă” împotrivă. Un segment de 8,2% dintre cetățeni rămâne în zona nehotărâtă sau a refuzat să răspundă.
Analiza percepțiilor privind impactul socio-economic al restructurării APL evidențiază o polarizare clară a argumentelor:
- Optimiștii fiscali (31,3%): Consideră că reducerea numărului de primării va optimiza cheltuielile bugetare de întreținere și va crește calitatea serviciilor publice locale.
- Tradiționaliștii autonomi (25,9%): Argumentează că reforma va dilua autonomia decizională și va afecta direct identitatea culturală a comunităților mici.
- Poziția moderată (28,7%): Consideră ambele perspective ca fiind la fel de valabile, recunoscând atât avantajele economice, cât și riscurile sociale.
Sondajul iData a evaluat și un parametru critic pentru succesul oricărei politici publice: gradul de alfabetizare civică și informare a populației. Rezultatele arată că doar 40,4% dintre cetățeni cunosc în detaliu dedesubturile și criteriile tehnice ale reformei APL. În schimb, 35,1% recunosc că au auzit de concept, dar nu dețin detalii concrete, 19% dețin informații extrem de vagi, iar 5,4% se află într-o stare de asimetrie informațională totală, declarând că nu au auzit niciodată despre propunerea de amalgamare.
Studiul de piață și opinie publică a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național format din 992 de respondenți, având o marjă de eroare statistică de $\pm3,1\%$. Pentru asigurarea acurateții, datele au fost ponderate riguros în raport cu structura demografică a populației (gen, vârstă, mediu de reședință, etnie și regiuni de dezvoltare), colectarea fiind realizată mixt, prin tehnica interviurilor telefonice (CATI) și asistate de calculator (CAPI). Rezultatele sugerează că succesul final al reformei va depinde critic de capacitatea Guvernului de a intensifica campaniile de comunicare publică.
