Incidentul de securitate de o gravitate fără precedent înregistrat pe teritoriul flancului estic al NATO a ajuns pe masa instanței supreme a diplomației mondiale. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) s-a întrunit într-o sesiune extraordinară de urgență, convocată la solicitarea expresă a României, în urma prăbușirii unei drone militare rusești peste un bloc de locuințe din municipiul Galați. Evenimentul a declanșat o undă de șoc diplomatică, poziționând Bucureștiul într-o ofensivă juridică și politică majoră împotriva agresiunii hibride a Federației Ruse.
În cadrul alocuțiunii sale de la tribuna ONU, ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a subliniat caracterul istoric al momentului. Este pentru prima dată în cele șapte decenii de la aderarea României la organizația mondială când Bucureștiul uzează de dreptul de a convoca o astfel de reuniune de criză pe o temă privind securitatea sa națională directă. Șefa diplomației române nu s-a limitat la declarații politice, ci a expus în fața membrilor Consiliului un set complet de probe materiale și evaluări tehnico-militare detaliate. Expertiza tehnică confirmă indubitabil că aparatul de zbor prăbușit în noaptea de 28 mai este o dronă de atac de tip Geran-2 (varianta rusă a aparatelor iraniene Shahed), ce avea atașată o încărcătură explozivă activă de 30 de kilograme, capabilă să provoace un masacru civil.
Poziția României a fost consolidată pe plan internațional prin publicarea unei declarații comune de o amploare remarcabilă, semnată de 56 de state partenere, printre care se numără Republica Moldova, Ucraina, Statele Unite ale Americii, precum și membrii blocurilor UE și NATO. Documentul condamnă vehement încălcarea spațiului aerian al unui stat suveran și cere Rusiei să înceteze acțiunile iresponsabile de la granițele euro-atlantice. În acest concert de condamnări, China a menținut o linie neutră și rezervată, trimițând semnale ambigue: a cerut reținere și cooperare tehnică pentru a bloca escaladarea regională, dar a reiterat necesitatea identificării unei soluții exclusiv diplomatice la conflictul extins.
Reacția Kremlinului a fost una de respingere totală, aliniată strategiei clasice de negare. Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins dovezile fotografice și balistice, catalogându-le ca fiind „nefondate”. Diplomatul rus a acuzat Bucureștiul că folosește un incident de frontieră pentru a alimenta „propaganda rusofobă” și a avansat ipoteza unei înscenări politice orchestrate de Occident. Totodată, Moscova a criticat dur deciziile punitive luate de România în regim bilateral, făcând referire directă la expulzarea recentă a consulului Federației Ruse de la Constanța, declarat persona non grata.
Dezbaterile au reconfirmat sprijinul militar ferm pentru statele din prima linie. Delegația SUA a reafirmat validitatea Articolului 5 din Tratatul NATO, dând asigurări că Washingtonul va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul aliat, solicitând totodată oprirea imediată a ostilităților din bazinul Mării Negre. Pe de altă parte, reprezentantul permanent al Ucrainei, Andrii Melnik, a avut o intervenție tăioasă, cerând o schimbare de paradigmă în regulile de angajare militară. Melnik a subliniat că diplomația și-a atins limitele și a îndemnat aliații NATO să adopte măsuri defensive active, doborând sistematic dronele și rachetele rusești în momentul în care acestea se apropie periculos sau pătrund în spațiul aerian al țărilor vecine cu Ucraina.
