Tensiunile diplomatice dintre Chișinău și Tiraspol au atins un nou punct critic în domeniul educației. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus oficial administrației de la Tiraspol ca toate cele 30 de școli din regiunea transnistreană unde se predă în așa-zisa limbă moldovenească să treacă integral la predarea în limba română, începând cu 1 septembrie 2026.
Inițiativa autorităților constituționale vizează oferirea unui drept fundamental pentru elevi: accesul la o educație de calitate în limba maternă, folosind grafia latină. Vicepremierul Chiveri a subliniat că această măsură nu are o conotație politică, ci este un pas necesar pentru a asigura viitorul tinerilor din raioanele de est, oferindu-le diplome recunoscute și perspective mai bune.
Reacția Tiraspolului nu s-a lăsat așteptată, Vitali Ignatiev, așa-zisul ministru de externe al regiunii, respingând practic propunerea Chișinăului. Acesta a invocat datele ultimului recensământ local, susținând că majoritatea populației vorbitoare de limbă „moldovenească” își dorește păstrarea actualului sistem, lăsând să se înțeleagă că administrația secesionistă nu va facilita această tranziție.
Statisticile din regiunea transnistreană scot la iveală un dezechilibru major în sistemul de învățământ. Din cele 158 de școli existente pe malul stâng al Nistrului, majoritatea covârșitoare (120 de instituții) funcționează cu predare în limba rusă. Doar 30 de școli utilizează așa-zisa limbă moldovenească, fie integral, fie în regim mixt, deservind aproximativ 2.200 de elevi.
În prezent, în stânga Nistrului mai supraviețuiesc doar opt instituții de învățământ cu predare în limba română sub autoritatea Ministerului Educației de la Chișinău. Acestea găzduiesc sub 2.000 de elevi care se confruntă constant cu presiuni din partea structurilor de la Tiraspol, fiind singurele bastioane ale grafiei latine într-o regiune dominată de chirilică.
Blocajul discuțiilor demonstrează, încă o dată, distanța uriașă dintre viziunea Chișinăului și cea a Tiraspolului în ceea ce privește drepturile lingvistice. În timp ce Guvernul Republicii Moldova caută soluții pentru modernizarea educației în regiune, administrația separatistă continuă să folosească barierele lingvistice ca instrument de control politic și izolare culturală.
