Magistrații Curții de Apel Centru au pronunțat o decizie crucială într-unul dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție politică din Republica Moldova. Instanța ierarhic superioară a respins recursul avocaților și a menținut integral sentința de condamnare la 7 ani de închisoare cu executare în privința Evgheniei Guțul. Decizia reprezintă un precedent juridic major în eforturile autorităților de a combate rețelele de finanțare subterană a partidelor politice din surse provenite de la grupări criminale organizate.
Prin aceeași decizie, instanța de apel a lăsat neschimbată și pedeapsa aplicată Svetlanei Popan, fosta secretară a structurii centrale a Partidului „Șor” (formațiune declarată neconstituțională de Curtea Constituțională încă din vara anului 2023). Popan își va ispăși o pedeapsă de 6 ani de detenție. Ambele condamnate, afiliate politic fugarului Ilan Șor, au asistat la ședința de judecată prin intermediul sistemului de videoconferință, direct din penitenciar, după ce fuseseră luate sub strajă imediat după prima sentință, emisă pe 5 august 2025 de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Acuzațiile demonstrate de procurorii anticorupție în instanță vizează infracțiuni de complicitate la finanțarea ilegală a unui partid politic și a unui concurent electoral, fapte comise în mod continuu în perioada anilor 2019–2022. Conform rechizitoriului, în timp ce deținea funcții executive în Secretariatul formațiunii, Evghenia Guțul a integrat și coordonat activitatea logistică a mai multor oficii teritoriale. Rolul său a fost de a asigura introducerea și distribuirea ilegală a unor sume colosale de bani în circuitul electoral, acceptând finanțări de peste 42 de milioane de lei din partea unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor.
Pe tot parcursul procesului, dar și în cadrul pledoariilor din apel, Evghenia Guțul a pledat nevinovată și a respins cu vehemență acuzațiile aduse de procurori. Aceasta a încercat să își diminueze responsabilitatea penală, argumentând în fața completului de judecată că sarcinile sale administrative din perioada respectivă nu implicau putere de decizie financiară sau politică. Mai mult, Guțul a catalogat decizia primei instanțe drept „excesiv de dură” și a pretins în repetate rânduri că întregul dosar ar fi fost instrumentat la comandă politică, teză respinsă însă de magistrați ca fiind nefondată și lipsită de suport probatoriu.
Decizia Curții de Apel confirmă legalitatea argumentelor aduse de procurori și validează confiscările și pedepsele aspre aplicate pentru fapte de corupție sistemică. Deși decizia Curții de Apel este executorie, avocații apărării au sugerat că vor epuiza și ultima cale națională de atac, urmând să depună un recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Totuși, menținerea acestei condamnări transmite un semnal clar pe scena politică privind monitorizarea strictă și penalizarea dură a fluxurilor financiare nedeclarate din campaniile electorale.
