Fenomenul fraudelor prin inginerie socială, cunoscute sub numele de „vishing” (escrocherii prin apeluri telefonice), continuă să facă ravagii în Republica Moldova, în ciuda campaniilor masive de informare. Inspectoratul General al Poliției (IGP) a emis o alertă de proporții după ce, în ultimele 24 de ore, la nivel național au fost înregistrate oficial 18 cazuri noi de fraudă telefonică. Bilanțul financiar este unul de-a dreptul alarmant: prejudiciul total calculat de anchetatori se ridică la aproximativ două milioane de lei, bani extrași ilegal din conturile cetățenilor.
Analiza tactică a datelor arată că infractorii cibernetici folosesc scenarii din ce în ce mai agresive și bine puse la punct pentru a manipula psihologic victimele. În cadrul acestui ultim val de atacuri, cea mai mare sumă transferată de o singură persoană, indusă în eroare de falși operatori bancari sau falși oameni ai legii, a depășit pragul critic de 260.000 de lei. Din punct de vedere cronologic, zece dintre infracțiuni s-au consumat pe parcursul zilei de ieri, în timp ce restul de opt cazuri s-au produs anterior, însă victimele au realizat frauda și au sesizat organele de drept abia în ultimele ore.
Totuși, datele Poliției scot la iveală și o tendință pozitivă în ceea ce privește creșterea culturii de securitate în rândul populației. Pe lângă cazurile consumate, autoritățile au raportat că alte 387 de tentative de escrocherie au fost dejucate cu succes. Acest succes masiv se datorează exclusiv vigilenței cetățenilor, care au identificat la timp capcanele verbale, au refuzat categoric să își divulge datele de identitate sau credențialele bancare și au pus capăt apelurilor suspecte, raportând imediat numerele de telefon.
Pentru a contracara eficient acest fenomen de criminalitate organizată, serviciile specializate de combatere a infracțiunilor informatice reiterează principalele reguli de igienă digitală și financiară:
- Confidențialitatea absolută a datelor: Nicio instituție bancară legitimă, companie de telefonie sau structură de poliție nu va solicita niciodată prin telefon codul de securitate CVV/CVC de pe spatele cardului, parolele de acces la aplicațiile de e-banking sau codurile de unică folosință primite prin SMS.
- Protocolul de reacție imediată: În momentul în care un apelant necunoscut invocă „tranzacții suspecte”, „credite aprobate în mod fraudulos” sau „accidente în care sunt implicați apropiații”, conversația trebuie întreruptă instantaneu.
- Verificarea din surse oficiale: După închiderea apelului suspect, cetățenii trebuie să contacteze direct banca, apelând exclusiv numărul oficial înscris pe spachetul cardului bancar, sau să sune la serviciile de urgență pentru verificarea informațiilor primite.
Anchetatorii avertizează că escrocii își diversifică permanent metodele. Pe lângă apelurile telefonice clasice, pe teritoriul țării au început să circule noi scheme de tip phishing, cum ar fi expedierea de SMS-uri sau e-mailuri prin care conducătorii auto sunt notificați în mod fictiv că au primit amenzi rutiere, scopul final fiind redirecționarea acestora către site-uri clonă unde le sunt furate datele de pe card. Poliția a demarat o serie de proceduri de urmărire penală pentru identificarea rețelelor de terminale și a conturilor-fantomă utilizate de infractori pentru spălarea banilor furați.
