Republica Moldova devine noul punct de atracție pe harta tehnologică a continentului. Potrivit raportului internațional Global Startup Ecosystem Index 2026, elaborat de prestigioasa platformă StartupBlink, comunitatea de start-upuri din Moldova a înregistrat o expansiune record de 91,9% pe parcursul anului 2025. Această dinamică fulminantă poziționează țara pe primul loc în Europa după ritmul de creștere. În prezent, ecosistemul local este evaluat la un nivel istoric de 1,8 miliarde de dolari, înglobând peste 300 de companii inovatoare și o rețea complexă de organizații suport.
La scară globală, Moldova ocupă poziția 90 în clasamentul general și locul 22 în Europa de Est. Cu toate acestea, performanța de nișă este remarcabilă: țara deține cea mai mare densitate de start-upuri raportată la numărul de locuitori din întreaga regiune, înregistrând un raport de 102 companii tech la un milion de cetățeni.
Ce definește un start-up și care sunt pilonii de suport
Ghenadie Cernei, expert financiar, fost director al Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic și actual fondator al fintech-ului Finergy (companie care dezvoltă soluții pentru plățile instant prin sistemul MIA în Moldova și activează pe piețele din Orientul Mijlociu, Africa și Bahamas), oferă o clarificare conceptuală. Un start-up nu este doar o firmă de software, ci orice afacere bazată pe un produs inovator, aflată în faza de căutare a unui model de business sustenabil, dar care deține un potențial uriaș de scalare rapidă la nivel internațional.
Potrivit analizei, succesul actual al Republicii Moldova se datorează articulării unui ecosistem complex, structurat pe 9 componente esențiale:
- Incubatoarele de afaceri: Structuri prezente în mediul academic (UTM, ASEM) și regional (Bălți), care ajută la transformarea ideilor în produse viabile.
- Centrele regionale de sprijin: Rețeaua extinsă Tekwill (Chișinău, Cahul, Bălți, Comrat, Tiraspol) și comunitatea Dreamups (fondată în 2012, printre inițiatori numărându-se și fostul vicepremier Andrei Spînu).
- Acceleratoarele și spațiile de coworking: Cele 4-5 acceleratoare active pe piață care oferă mentorat și micro-finanțare în schimbul unor pachete de acțiuni.
- Mecanismele de finanțare publică și alternativă: Programele de stat gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), investitorii de tip business angel (rețeaua Mozaic), platformele de crowdfunding ca Fagura, și asociația-umbrelă Startup Moldova.
Bariera de capital și „podul” financiar către România
În ciuda evoluției spectaculoase, sectorul se lovește de o barieră structurală majoră: absența fondurilor locale de capital de risc (Venture Capital – VC). Din acest motiv, fondatorii moldoveni își îndreaptă masiv atenția către România, care s-a consolidat drept cel mai important hub de capital de risc din Europa de Sud-Est.
Piața din România pune la dispoziție aproximativ 47 de fonduri de investiții specializate pe domenii precum Deep Tech, SaaS sau securitate cibernetică, capabile să injecteze tichete de capital cuprinse între 50.000 de dolari și peste un milion de dolari în fazele incipiente de dezvoltare (Pre-seed și Seed).
Parteneriatul strategic transfrontalier este facilitat de platforme recunoscute precum SeedBlink, de comunitatea de investitori TechAngels, dar și de evenimente de networking de mare impact desfășurate la București, cum este Moldova Startups Day. Pentru ca ritmul accelerat de creștere din 2025 să fie menținut și în anii următori, atragerea unor fonduri de VC internaționale direct la Chișinău rămâne principala provocare a politicilor economice din Moldova.
