O decizie de o importanță istorică pentru peisajul ecleziastic și geopolitic dintre Prut și Nistru a fost adoptată la București. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a aprobat, în ședința din 3 iunie 2026, cererea de retragere din activitate depusă de Înaltpreasfințitul (ÎPS) Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei. Hotărârea pune capăt unei epoci de peste trei decenii, ÎPS Petru fiind singurul conducător al instituției de la reactivarea acesteia în 1992 și după recunoașterea sa oficială de către Guvernul de la Chișinău în 2002, survenită în urma unei decizii istorice a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Patriarhia Română a comunicat încetarea oficială a atribuțiilor administrative, liturgice și pastorale ale mitropolitului, care a invocat în cererea sa motive de vârstă, sănătate și „binele Bisericii”. Totuși, această retragere subită s-a produs pe fondul unui scandal mediatic de proporții, declanșat de publicarea unor imagini video compromițătoare pe un portal din România, care sugerau implicarea înaltului ierarh într-un scandal sexual. Mitropolia Basarabiei a anunțat deschiderea unei anchete pentru verificarea autenticității materialelor, delimitându-se ferm de orice comportament contrar moralei creștine, în timp ce cazul a generat dezbateri aprinse în societatea civilă, inclusiv reacții din partea comunității LGBTQ+ privind modul de abordare a discursului public.
Până la desemnarea unui nou titular, interimatul și atribuțiile de locțiitor de mitropolit vor fi exercitate de ÎPS Teofan, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Procedura electivă, coordonată de Cancelaria Sfântului Sinod al BOR, se va desfășura în următoarele două luni. Conform statutului, viitorul mitropolit trebuie să fie ales exclusiv din rândul episcopilor eparhioți ai Mitropoliei Basarabiei care sunt membri ai Sfântului Sinod al BOR și care dețin obligatoriu cetățenia Republicii Moldova.
În acest moment, ecuația succesiunii include trei nume de ierarhi cu profiluri distincte:
- Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud (50 de ani): Conduce eparhia din 2018. Are un profil academic solid, cu studii teologice avansate realizate în România și Elveția, fiind perceput drept un ierarh modern, cu bune conexiuni internaționale.
- Episcopul Antonie de Bălți (63 de ani): Un veteran al mișcării de renaștere națională și bisericească, numărându-se printre semnatarii și apărătorii cauzei istorice a Mitropoliei Basarabiei în fața CEDO contra blocajelor guvernamentale din anii ’90.
- Episcopul-vicar Nectarie de Bogdania: Ales în februarie 2025 ca asistent pentru Arhiepiscopia Chișinăului. Eligibilitatea sa este însă incertă, fiind condiționată direct de deținerea actelor de identitate și a cetățeniei Republicii Moldova.
Această tranziție la vârful bisericii românești din stânga Prutului intervine într-un moment de maximă intensitate a conflictului canonic cu Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Moscovei. Vlad Cubreacov, fost reprezentant la CEDO al Mitropoliei Basarabiei, a sugerat că momentul declanșării scandalului nu este deloc întâmplător, suprapunându-se cu termene juridice cruciale la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) privind dreptul de folosință al mănăstirilor și bisericilor cu statut de monument istoric. Competiția dintre cele două structuri s-a exacerbat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, determinând un exod masiv de zeci de parohii și preoți care au părăsit jurisdicția rusă a Mitropolitului Vladimir pentru a adera la structura canonică a Patriarhiei Române, respingând retorica de război a Moscovei. Noul mitropolit va prelua astfel misiunea dificilă de a gestiona acest val de extindere instituțională și de a restaura imaginea publică a instituției.
